Dupa ce in week-end am ascultat fara incetare melodia asta care ma obsedeaza [the artful dodgers - 'think about me', am vazut-o si ascultat-o de la JojoSis pe profilul de Facebook, ca sa vezi coincidenta ;;)], azi sunt mult mai OK. Am realizat ca nimeni nu se gandeste la tine cand iti spune "Adio", toti suntem niste egoisti, care se gandesc deja la urmatoarea '
prada'.
Oare chiar asa e? Chiar nu vedem mai departe de lungul nasului [cum se spune]?
Eu chiar imi aduc aminte de momente cand nu stiam cum sa fac sa pun capat "
relatiei", gandindu-ma ca am sa cauzez durere. Ma gandeam cum am putut eu sa fiu cu persoana respectiva, realizand destul de tardiv ca nu ne potrivim. Initial, gandurile astea nu-mi dadeau dureri de cap, insa dupa cateva iesiri, dupa ce mai vorbeam cu omul respectiv, ideea de ruptura aparea inevitabil. Am si un mare "
lipici" la oameni, si mai exact am magnet pentru cei nepotriviti, ce e drept. Nu stiu cum ii gasesc exact pe cei total nepotriviti. De multe ori, nepotrivirea este destul de evidenta inca de la prima vedere, nu e nevoie nici sa deschida gura respectivul, desi eu observ dupa prima privire ca am lasat o impresie buna [sa zicem ca vechea zicala "
se vede pe fata si in ochii omului" nu se dezice]. Astia sunt
Pestii, mult prea sociabili, vorbareti, stiu sa intre pe sub pielea oricui, sunt placuti de catre toti prin faptul ca sunt comunicativi, dar sunt si foarte alunecosi, se ataseaza super repede de o persoana pe care o gasesc pe gustul lor. Se pare ca si eu ma inscriu in profilul
Pestelui tipic, desi capul pe umeri si pamantul sub picioare le pastrez in urma multor ani de antrenament, sa zicem. :) [sa nu credeti ca nu dau rateuri inca, oho ... si inca cum ;)) ]
Mult bla bla, azi se vede ca sunt in toane bune ;)), am scris mult mai mult decat in ultimele postari.
'Till next time, '
Cheers' and bye-bye ...
