vineri, 26 martie 2010

Spring ... long waited spring >:)

Locatia: Bucuresti - AFI Cotroceni
Data: 21 Martie 2010

Bucuresti - Arcul de triumf


AFI Cotroceni


In trafic ...


Bucuresti - Casa Presei Libere

miercuri, 17 martie 2010

Curiosity ...



Zilele astea curiozitatea mi-a fost pusa la incercare. Mi-am adus aminte cu placere de vremurile mIRC-ului, de blind dates-urile pe care mi le dadeam pe vremea aia. De felul meu nu sunt o persoana curioasa [la un moment dat al vietii mele, m-am lecuit de acest defect de comportament], insa de acum doua zile ma incearca un sentiment ciudat de curiozitate. Totul a pornit de la un Cupidon, pus pe fapte mari, a continuat cu un schimb de id-uri de mess si a continuat cu indelungi conversatii [in care, evident, ca simt ca vorbesc iar prea mult].

As vrea sa ma abtin, sa ma reprim acest sentiment, dar oricat as incerca, totul este in zadar. Totul se va termina atunci cand voi lua parte la o intalnire, atent planificata de catre subiectul curiozitatii mele :) MEN ... [8-|]

Am descoperit ca se vorbeste foarte mult in jurul meu despre raporturile FEMEI-BARBATI, despre cat e sensibile sunt femeile, si despre nevoie FEMEII, and so on ... Cred ca pana cum nu am bagat de seama conversatiile astea, poate din cauza castilor infundate in urechi si a muzicii date cat mai tare :))

Continuarea, in postarile ulterioare ... [asta ca sa va fac si pe voi curiosi ;)) ]

miercuri, 10 martie 2010

Panza de paianjen ...



Da, da, ati citit corect. Exact asa isi intituleaza Cella Serghi primul roman din cariera sa de scriitoare.

Cine e Cella Serghi? Eh, hai ca va dau o mana de ajutor (apasa AICI).

Cartea ei, "Panza de paianjen", necunoscuta de mine pana acum cateva zile (cartea o aveam in biblioteca, dar numele ei nu-mi spunea nimic), a devenit in scurt timp de la inceperea lecturarii ca un fel de drog. Citesc si nu ma mai pot satura. Simt prin toti porii povestea impresionanta a unei Diana Slavu, blonda saraca, dar cocheta, frumoasa doar prin simpla prezenta, care impresioneaza barbatii, de la adolescenti (a caror viata o influenteaza fara voia ei) pana la cei mai "copti". Ea apare ca o naluca, impresionanta prin zambetul larg si dintii mult prea albi, prin prezenta ei de spirit, prin felul zglobiu de a trece prin viata (un veritabil mascarici, dupa cum o caracterizeaza propriul tata). Felul ei de a fi ascunde grijile cotidiene, saracia in care traieste familia ei, intunecimea mansardelor prin care sunt plimabti ea si sora mai mica, respectiv fratele mai mare, pe toata durata copilariei si mare parte din adolescenta, frigul iernii, caldura dogoritoare a verilor de la Mangalia sau Balcic. Figura paterna predomina copilaria si adolescenta fetei, acesta incearca in diverse perioade si prin diferite cai sa faca bani in mod cinstit, insa reuseste doar sa se inversineze impotriva celor mai avuti, care profita de pe urma eforturilor sale, care mai apoi se debaraseaza de el. Putinii banuti castigati de catre tata, sunt cheltuiti in scurt timp pe chiria vreunei camarute prost iluminate si plina de igrasie in care locuiesc "provizoriu", pana la gasirea a ceva mai bun. Tatal prin felul sau violent de a fi, prin exteriorizarea zgomotoasa in urma fiecarui esec, incearca sa intorca privirile copiilor de la saracia crunta in care isi duc zi dupa zi existenta sotia si copiii sai. Mama, mereu sacrificandu-se pentru ca Diana sa aiba cele mai interesante rochite, taxele platite pe ultima suta de metrii sau vacante la mare, este o figura blajina, niciodata nu pare sa aiba nevoie de nimic pentru sine, tot ce castiga da copiilor sai.
Sora, Maricica si fratele sau Nicu, sunt intotdeauna lasati mai la urma, in pofida lipsurilor, Diana este intotdeauna cea care este pusa pe primul plan. Insa ea sufera, in tacere, asa cum marturiseste Ilincai in caietele lasate in urma fugii ei la Paris.

Dragostea ei adolescentina pentru pictorul Petre Barbu este cu greu uitata si ii marcheaza inceputul vietii adulte. Abandonarea unui sot pe care nu il iubeste - un sot care o iubeste si are incredere in ea (chiar si atunci cand Diana ii spune ca vrea sa plece la Paris, acesta nu o crede in stare de o asa fapta), care se sacrifica pentru ca ea sa capete palarii la moda sau rochii asortate - o face ulterior sa sufere, sa se macine plina de remuscari. Alex este singurul pe care simte ca il iubeste (in el vede trasaturile de demult intalnite la Petre Barbu), singurul pentru care ar vrea sa traiasca, insa si acesta ii demonstreaza ca ea nu este unica din viata lui, asa cum si-ar fi dorit Diana.
Zugravirea Bucurestiului interbelic este picturala, Cismigiul este adus in discutie, Calea Victoriei, Capsa - acolo unde degusta ceai cu prajitura odata devenita Doamna Ioanichescu, zona Obor, totul este zugravit in desele ei hoinareli.

Dupa parerea mea aceasta este o carte care merita citita. Acum abia astept sa o termin si sa incep una din celelalte carti ale aceleiasi scriitoare, un fel de continuare a "Panzei de paianjen". Desi voi continua cu una din opele Cellei Serghi, aceasta care sunt sigura ca nu o voi uita asa usor, ea m-a marcat profund.

In speranta ca v-am atras atentia catre cartile Cellei Serghi, voi continua sa imi scriu parerile despre cartile ei intr-una din postarile viitoare.

marți, 9 martie 2010

Men's Day ... Father's Day ...



De cativa ani barbatii din Romania se tot plang ca si ei sunt speciali, ca ar merita si ei o zi a lor, sarbatoare in toata regula. Pai, pe langa sarbatoarea ad-hoc "Ziua Barbatului Bergenbier", aceasta sarbatoare exista si la nivel international, undeva pe 19 Noiembrie. (Sursa: wiki.org)



O veste buna si pentru taticii din Romania: incepand cu 2010, Ziua Tatalui este legiferata ca sarbatoare si in Romania. (Sursa: Father's Day sau Ziua Tatalui)

Si acum vine intrebarea mea: acum ca aveti si sarbatoare, ce alte pretentii veti mai avea ???

9 Martie ...



Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor.

Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 Martie si renaste de Mucenici, pe 9 Martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci.

Legenda babei Dochia (varianta)
O femeie batrana, Dochia, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna geroasa, Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Pe masura ce o spala, haina devenea tot mai neagra. Inghetata de frig si cuprinsa de disperare, fata plingea cand a aparut Martisor, un barbat tanar care i-a oferit o floare magica si a sfatuit-o sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa, panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Vazand floarea rosie, prinsa in parul fetei, Dochia a crezut ca primavara a revenit si a plecat cu turma de oi pe munte. Urcand muntele, vremea s-a facut frumoasa, asa ca Dochia a renuntat, pe rand, la cojoacele pe care le purta. Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor: "Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele haine in raul inghetat." Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.

La sfarsitul secolului al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 Martie, inainte de rasaritul soarelui.
Martisorul de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana, uneori prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (*Macinici, *Florii, Paste, *Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc) si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi.
Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 Martie, in seara zilei de 28 sau 29 Februarie.
Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar.
De la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.

BABELE

1 Martie: baba de primavara (baba semanatului)
2 Martie: baba de vara (baba muncii de vara)
3 Martie: baba de toamna (baba culesului) Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

MACINICII

9 Martie: mucenici
Cum e vremea in 9 Martie, asa va fi timp de 40 de zile.
Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie).

1. Spirite ale mosilor si stramosilor in Calendarul Popular care au preluat numele si data de celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 Martie) din Calendarul Bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in Cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou agrar sunt amintite astazi de figurinele antropomorfe din aluat fiert sau copt in ziua de Macinici si mancate sacramental;

2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nuca, mancate sacramental la inceput de An Agrar, sinonime cu Brados, Sfinti;

3. Aluat modelat in forma de opt (8) sau cerc, fiert in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca in ziua de Macinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului adorat al Anului Nou Agrar. Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de 9 Martie (Muntenia, Moldova, Bucovina, Basarabia, Banat).

Dar ce stim despre ziua de 9 Martie in calendarul crestin-ortodox ???
Cei 40 de mucenici erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de 8 zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. Prin semne divine au fost însă întăriţi în dreapta credinţă. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Rămăşiţele lor au fost arse, iar cenuşa aruncată în lac. Moaştele lor au fost răspândite la diverse biserici din spaţiul ortodox.

Sursa: www.wikipedia.org

Sper ca v-a fost de folos mica descriere de mai sus, iar noua nu ne ramane decat sa asteptam rabdatori primavara ...

luni, 8 martie 2010

8 Martie ...



Astazi este Ziua Mamei - a mamei mele, a mamei tale, a tuturor mamicilor din lumea asta [sau mai bine zis: de pe Planeta Pamant ;;)] - asa ca astazi ele ar trebui sa fie in centul atentiei voastre, sa le faceti sa se simta mandre de ce ati devenit peste ani ... Ele trebuie sa simta azi dragostea voastra mai mult decat oricand, pentru ca in ultima vreme poate nu ati mai avut timp sa le aratati afectiunea, pentru ca de ceva timp ati crescut, insa nu uitati ca in ochii ei tot copilul ei sunteti ...

Azi fiti mandrii de mamicile voastre pentru ca si ele [la randul lor] sa fie mandre de voi !!!!

Ah, si nu uitati ca maine se mananca MACINICI !!! [de mica sunt innebunita dupa asa ceva - astept cu nerabdare in fiecare an ca mama sa faca macinicii, si toata saptamana nu catadcisesc sa mananc altceva decat micutele forme de opt dintr-un castron mare de zeama ciocolatie, cu foarte multa lamaie rasa si nuca presarata pe deasupra si cu foarte multa scortisoara fina]

So, be good for goodness sake :)

P.S.: Dedicated to my dearest Mum !!!

luni, 1 martie 2010

1 Martie



Astazi baietii de la munca ne-au surprins placut pe noi, fetele, dandu-ne cadou un martisor de argint. Al meu, un peste, super dragut, colorat.

M-am cam chinuit sa fac o poza rezonabila, pesticul fiind foarte micut.

luni, 15 februarie 2010

Vizita la Casa Poporului ...



De ceva timp nu s-a mai intamplat nimic interesant prin viata mea, ceva notabil care sa merite sa fie consemnat [asta si poate pentru ca saptamana care tocmai a trecut am fost in concediu datorita vremii si nametilor de afara]. Asta pana Sambata, cand am mers in vizita in Bucuresti la Casa Poporului. Am ramas fara cuvinte la vederea cladirii imense care troneaza Bucurestiul de undeva din Sectorul 5, Stada Izvor nr 2-4 [ca sa fiu mai exacta]. Pentru a adeveri cele spuse mai sus am si poze doveditoare. Cateva dintre ele sunt anexate mai jos.

Intrarea


Sala "Take Ionescu"


Hol


Sala de Plen


Imensele sali, parca ireale, marmura diafana, aurul care imbraca lambriurile si poleia stucaturile, perdelele gigantice, covoare interminabile si pufoase, piele, lemn, totul amintea de o tara a uriasilor, o tara in care nimic nu era omis, totul era permis pentru infrumusetarea interiorului si asa maiestuos.

Inca sunt fascinata de ceea ce am vazut si sunt inca socata pentru ca acele cateva sali pe care le-am vizitat sunt doar 5% din tot ceea ce ascunde aceasta cladire imensa [terane si subterane]. Despre aceasta cladire nu se pot spune decat cuvinte mari pe masura ei.

Daca ati avut ocazia sa o vizitati sunt sigura ca sunteti placut impresionati de imenasitatea cladirii si frumusetea interiorului, in caz contrat va recomand sa o vizitati si neaparat sa faceti poze :)

Acestea fiind spuse, ma intorc la vizionarea pozelor, de care nu ma mai satur sa le privesc. Ciao-ciao ...

P.S.: Ninge IAR ...

miercuri, 3 februarie 2010

Februarie geros ...



Recunosc, ma asteptam sa mai scada gerul asta, sa mai urce temperaturile in termometre. Surpriza sau nu, nu a prea fost asa cum imi imaginam eu. A nins iar, a scazut iar temperatura, iar acum ca am reluat naveta ma cam incurca frigul asta. La naiba, as vrea sa vina caldurica, sa infloreasca pomii, sa aud zumzetul albinelor harnice ... vise ...

Dezamagitor ....

Buh-bye ...

luni, 1 februarie 2010

Luna noua ...



Eh, uite ca s-a facut si 1 FEBRUARIE .... Azi a Luni, un inceput de saptamana ca oricare altul, devenit intre timp un inceput de saptamana si de luna foarte special - ninge iar :) Desi sunt super bizi azi, am aruncat un ochi pe geam si am facut si o poza, si, desi nu prea se observa din poza mea, afara ninge iar ca-n povesti.

Hai ca va las, ma intorc la ale mele treburi ... C ya !!!

joi, 28 ianuarie 2010

Things that I never suspected about me ...

Ca femeie, nu m-am manifestat niciodata "zgomotos" in bucatarie, am incercat sa trec neobservata prin preajma bucatariilor si sa fiu o persoana invizibila, sa nu aduc prea mult in discutie experientele mele [numarabile pe degetele de la o mana] culinare. Cert este ca niciodata nu am dezamagit in bucatarie, insa mama era omniprezenta in caz de esec, stiam ca ma pot bizui pe ea si pe sfaturile ei in orice moment. Sfaturile apareau chiar si atunci cand nu aveam nevoie. Ea mereu imi impartasea din experientele ei intr-ale bucatariei, tocmai de aceea acum cand am avut nevoie sa incep sa ma implic, am fost la inaltime [ca sa zic asa].

De o luna de zile am stat impreuna cu sora mea, departe de bucataria mamei. Colegii mei de la munca chicoteau atunci cand venea vorba de mancarea pe care o mancam la pranz. Colegele mereu strambau din nas atunci cand spuneam ca nu stiu ce am in ziua respectiva la pachet, pentru mine era mereu o surpriza meniul zilei respective [ii spuneam mai in gluma-mai in serios "Kinder cu surprize"]. Fetele mereu imi ziceau: "Las', ai sa vezi tu cand o sa pleci de la mama ta de acasa ... nu o sa mai fie asa fun, ai sa vezi cum e sa stai zilnic in bucatarie, sa gatesti, sa nu stii ce sa mai gatesti, o sa devina o corvoada ... mai vorbim atunci". Eh, uite ca momentul a venit, a fost, s-a intamplat, si am trecut cu brio de prima luna in care nu am mancat decat pe ici pe colo chestii facute de mama [ca de examplu: muraturi, snitele, chestii de care sincer nu m-as apuca chiar acum sa le experimentez].

Ma pot lauda ca deja am la activ [impreuna cu sora mea, care invata si ea alaturi de mine cum e prin bucatarie ;)) ] cateva feluri de mancare, plus o experienta "funny" - i-as zice acum privind in urma - in legatura cu un piureu de cartofi [pentru cei care nu ma stiu, as face moarte de om pentru o portie de piureu de cartofi] facut de pofta intr-o seara, pe care din lipsa ustensilelor necesare din bucataria sorei mele am ajuns sa il fac folosindu-ma de o banala furculita. Am descoperit magia artei culinare, ma simt mereu surprinsa de aromele care imi inunda simturile in timpul prepararii diferitelor feluri de mancare si a inceput sa-mi placa sa fiu acolo, "actorul principal". Nu ma pot declara o campioana sau o atotstiutoare in acest domeniu, in schimb am descoperit ca e usor, interesant, chiar ok daca te mai ajuta cineva [acel cineva care sa mai poarte o conversatie cu tine, sa iti mai dea cate o idee, sau pur si simplu sa se intrebe cu voce tare ceea ce tu ai avut curajul doar in gand sa te intrebi].

Asa ca fetelor, colegele mele, si voi cei care imi cititi postarile, va declar ca am inceput sa devin cineva in propria bucatarie, pentru ca nu am de gand sa apar pe la emisiuni de specialitate. Pana una alta, am de gand sa achizitionez o carte de bucate adevarata [urmaresc cu jind de ceva timp cartea lui Jamie Oliver, faimosul bucatar] si sa incep sa experimentez si alte feluri de mancare [chiar dulciuri] mai serioase sau mai pretentioase.

La un moment dat am voi lauda si [... poate daca voi prinde curaj] voi posta poze cu prima noastra ciorba [a mea si a sorei mele, evident :P ]. Nu ma priviti cu spranceana ridicata, stiu eu ce stiu. A parut dificil initial, dar rezultatul final a fost mai mult decat ok [mai ok decat ne asteptam chiar noi].

Acestea fiind spuse, sper ca v-am facut curiosi ... si pana una alta, fiti atenti la ceea ce mancati, cum pregatiti si de unde cumparati :)

joi, 21 ianuarie 2010

Envy ...



Cateodata, simt acut lipsa simpatiei celor din jur. Nu am inteles nicodata [si cred ca nu voi descifra acest mister ever] de ce le este asa greu sa ma suporte, sau de ce ma invidiaza [mie asta mi se pare ca este - invidie]. Nu am nimic iesit din comun, la naiba ... sunt un om cat se poate de normal cu niste nevoi normale, nu-s frumoasa peste masura, nici norocoasa, nici bogata, sunt eu mai energica si vorbareata [poate un pic peste media normalului], si totusi ... simt ca femeile incearca sa ma ocoleasca, sa nu aiba de-a face cu mine .... poate e o chestie de imaginatie si totul este in capul meu, dar chestia asta nu-mi iese din cap si partea rea este ca devine o chestie obsesiva, paranoica ...

Am zis ca voi incerca sa imi dau seama on my own, dar singura modalitate de a afla lucrurile astea este sa intreb persoanele din partea carora simt aversiunea asta. Ideea este ca totul suna atat de simplu in vorbe, insa adevarul este ca ma inspaimanta gandurle lor. As vrea sa aflu, dar sper sa nu doara.

Intotdeauna am avut o idee idilica despre oameni, mi-au palcut oamenii [cu partile lor bune si rele], am incercat sa nu fiu atat de rautacioasa atunci cand descopeream ca ei nu sunt asa cum imi imaginam eu ca sunt, am incercat sa ma pun in locul lor atunci cand venea cineva la mine cu o problema spre rezolvare ... se pare ca nu tine, trebuie sa fi o leoaica in lumea asta rea ... pe mine ma epuizeaza de puteri rautatea, nu este o stare a firii mele [si nu cred ca va fi vreodata], imi place sa folosesc energia asta in alte scopuri: sa zambesc des [chiar si atunci cand nu am pentru ce anume sa zambesc], sa fiu o persoana optimista, care vede jumatatea plina a paharului [ chiar daca uneori nu pot evita sa nu fiu prapastioasa] ...
Ceea ce nu inteleg este faptul ca a fi un om ca mine nu este greu, nu inteleg de ce altii nu pot fi mai mult ca mine ... ce este asa mare filosofie ????

Oi fi eu prea naiva, right ?!

Incerc sa nu ma las prinsa in ideile astea negativiste, sa nu ma afecteze, uneori imi iese, alteori ma cuprindideile ciudate , ma doboara la pamant si ma tin K.O. cateva zile, timp in care sunt deprimata, nu imi pasa de nimeni si de nimic, dar nu pot fi asa pentru mult timp ... si evadez .... si redevin "the old me", cea pe care unii o plac asa, cea de care multi se feresc ...

Enough for today ...

Poate voi reveni la stari mai bune, pentru ca dupa cum ti-ai dat seama sunt acum K.O., la pamant si astept sa se termine numaratoare pana la 10 ...

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Sick again ...



Ei, si cand credeam ca totul s-a sfarsit si sunt si eu un om sanatos, mi se demonstreaza ca mam cam inselat cand am batut trambitele victoriei. De ieri a inceput sa mi se umfle partea stanga a maselelor, pana sub ochi ... Sunt ca o mini gogosica, ce pot sa zic?! Am reluat anti-inflamatoarele si analgezicele [bine ca nu sunt alergica la ele, eu am ce am cu antibioticele] ... Luni ma voi duce la un dentist si voi vedea ce imi recomanda, dar pana atunci, inca 24 de ore de sufernta ..

Maine ar trebui sa invat, am un examen important marti, dar nu vad cum as putea sa ma concentrez pe treaba cu invatatul, chiar nu vad. Voi incerca ce-i drept sa fac un efort, si sa trec este chestiile esentiale, in speranta ca sunt si in test :)

Azi a fost o zi destul de ciudata, am dormit in cea mai mare parte a zilei si acum ca este seara, tot somnoroasa ma simt si parca as mai dormi un pic asa.

Nu im ramane decat sa va doresc "Noapte buna" si "vise pufoase", pentru ca stiu ca eu cu siguranta voi avea parte de asa ceva :)

joi, 14 ianuarie 2010

Ants



I always wondered about those small creatures that live beneath the surface of earth, always on the astir - ANTS.

During my childhood period we learnt a poem that involved an ant and a cricket [Aesop's The Ant and the Grasshopper fable], and we always praised the ant for her diligence, industriousness and cooperative effort and blamed the cricket for his known laziness.



Today I received a link with respect to the ant colonies, and their subterranean megalopolis. I was so amazed, once again of these little creatures and their effort to build strong underground structures, small natural cavities to highly organised colonies which may occupy large territories and consist of millions of individuals. The family Formicidae belongs to the order Hymenoptera, which also includes sawflies, bees and wasps.
Here's the link.
They have colonised almost every landmass on Earth. Ants are found on all continents except Antarctica and only a few large islands such as Greenland, Iceland, parts of Polynesia and the Hawaiian Islands lack native ant species.
Ants communicate with each other using pheromones. These chemical signals are more developed in ants than in other hymenopteran groups. Like other insects, ants perceive smells with their long, thin and mobile antennae. The paired antennae provide information about the direction and intensity of scents. Since most ants live on the ground, they use the soil surface to leave pheromone trails that can be followed by other ants. In species that forage in groups, a forager that finds food marks a trail on the way back to the colony; this trail is followed by other ants, these ants then reinforce the trail when they head back with food to the colony. When the food source is exhausted, no new trails are marked by returning ants and the scent slowly dissipates. This behaviour helps ants deal with changes in their environment.
Ants attack and defend themselves by biting and, in many species, by stinging, often injecting or spraying chemicals like formic acid [The word ant is derived from ante of Middle English which is derived from æmette of Old English and is related to the Old High German āmeiza, hence the modern German Ameise. All of these words come from West Germanic *amaitjo, and the original meaning of the word was "the biter" (from Proto-Germanic *ai-, "off, away" + *mait- "cut")].
What amazed me the most was the fact that many animals can learn behaviours by imitation, but ants may be the only group apart from mammals where interactive teaching has been observed.

I also wandered the wikipedia in search of other informations about them [technical infos] and got this. Hope you are also interested in my research and you'll have the curiosity and the patience to read this as I was.

Hope I didn't bored you to death with my curiosities and that you didn't fallen asleep while doing this, or worst scenario, you already closed the window containing my blog post ...

'Till next time, XO XO, yours one and only :)

luni, 11 ianuarie 2010

Brands that make me happy



Am realizat astazi ca sunt brand-uri pe piata care ma fac fericita, despre care nu am decat cuvinte de lauda. Am incercat sa fac o lista cu brand-urile care ma fac fericita [mi s-a parut funny ideea asta], si ce-a iesit?

Ma trezesc cu sunet de NOKIA, imi incalzesc apa intr-un fierbator BROWN, beau ness NESCAFE Gold, deschid frigiderul - ARCTIC - , imi iau lapte FULGA (albastru) cu niste cereale (no name de la KAUFLAND), ma spal pe dinti cu periuta mea AQUAFRESH, folosesc paste de dinti BLEND-A-MED, ma spal pe maini cu sapun DOVE, ma sterg pe un prosop IKEA, miros a DKNY Be Delicious, ma "intolesc" in ZARA/MANGO/PIMKIE/KENVELO/DIESEL/NIKE/PUMA/FOX, ma incalt cu NIKE/REBOOK/FILA, ies pe usa si numar minutele si secundele pana la reintoarcerea acasa cu SWATCH.

Si ele sunt doar o parte din brand-rile pe care le folosesc intr-o parte a unei zile obisnuite din viata mea :)
Brand-urile joaca un rol imens in viata oricui, in ziua de azi multe brand-uri sunt considerate "out of our lead" sau chiar "out of scope", fiind prea des asociate cocalarilor si pitzipoancelor. Eu cred ca hainele sunt intr-una nume fel si ele trezesc astfel de remarci pentru ca sunt asortate chicios, cu prost gust, in jdemii de culori total aiurea asortate. Sie u sunt genul de persoana care foloseste in vestimentatia zilnica mai mult de 2-3 culori [daca ai ami mult de 3 culori pe tine esti asociata unui "papagal"], inca incerc sa le asortez, sau sa fie cat de cat complementare, sa nu irita pupila omului privitor, sa fie o incantare cand te uiti la mine, si nu sa intorci din gest reflex capul.

Dar, cred ca este la mare cautare vorba aia din popor: "Gusturile oamenilor nu se discuta" ... si ar mai fi niste vorbe din popor, dar nu merita mentionate, poate doare intr-o discutie particulara ...

Eh, 'till next time, take care and be careful whatcha wearing, when you'll wear it and how you wear it :)

P.S.: Pic downloaded from my mighty friend - Google Images. \m/

miercuri, 6 ianuarie 2010

Things to look for when searching for a partner ...



I always thought that that special "someone" should meet some criteria before being around me for a long period of time.

Chemistry…

I should feel deeply in love with and attracted to my partner.

Communicator…
I should have someone who is good at talking and listening.

Sense of Humor…
I should have someone who is sharp and can enjoy the humorous side of life.

Verbal Intimacy…
I should know that my partner is sharing their deepest emotional thoughts and desires.

Emotionally Healthy…
I should have a partner who is emotionally healthy, and able to share a stable life with someone else.

Strong Character…
I should have a partner who is honest and strong enough to do the right thing.

Artistry…
I should have a partner who has a passion for music, literature, drama, art, and the finer things in life either as a spectator or participant.

Education…
I should have someone whose educational achievements match my own.

Exciting…
I should have someone who isn’t afraid to take a risk and who sees life as an adventure.

Patience…
I should have someone who can handle life’s frustrations or momentary setbacks with a patient, steady, demeanor.

Conflict Resolver…
I should have a partner who will work to resolve rather than win arguments or conflicts within our relationship.

Personal Habits…
I should have a partner who maintains high standards of personal hygiene, orderliness, and other personal habits.

Affectionate…
I should have someone who is comfortable giving and receiving affection.

Energy Level…
I should have someone whose energy level matches my own.

Intellect…
I should have a partner who is bright and can share my understanding of the world as well as enjoy discussing important issues.

Self-Confident…
I should have a partner who knows and believes in himself/herself throughout life’s ups and downs.

Able to Accept Help…
I should have a partner who is willing to accept outside help for personal or relationship issues that are serious and important.

Curiosity…
I should have a partner who is hungry for new information and knowledge and who strives to learn as much as possible.

Adaptability…
I should have a partner who is able to adapt to life’s surprises.

Kindness…
I should have a partner who is gentle and kind.

Organized…
I should have a partner who values structure in their life.

Attractiveness…
I should have a partner who is considered “very attractive” by most current standards.

Industriousness…
I should have someone who is willing to work hard at whatever they do.

Emotionally Generous…
I should have a partner who enjoys people and is generous with his or her compassion, attention, sympathies and love.

Unassuming…
I should have someone who is able to accept criticism, and even admit to being wrong sometimes.

Loyal…
I must have someone I can count on to always support me.

Values

Family Life…
I should have a partner who is committed to marriage, home, and family.

Style and Appearance…
I should have someone who cares about the way they look and dress and has a sense of personal style.

Shared Politics…
I should have someone who has political beliefs which are the same or similar to my own.

Spirit of Volunteerism…
I should have a partner who shares my willingness to volunteer and support community and/or social causes.

Autonomy…
I should have a partner who will give me space to be my own person.

Shared Interests…
I should have someone who is willing to share my interests and passions.

Sexuality

Passionate…
I should have someone who is willing to explore our sexual desires with passion and understanding.

Spirituality

Spirituality…
I should have someone with a similar deep commitment to spirituality, who shares my beliefs.

Spiritual Acceptance…
My partner should accept and respect my spiritual beliefs, whether they share them or not.

I always imagined how should I put my deepest thoughts into words, but this seems the right way. Not all of them will be met, this is a certain aspect for which I can bet [and I'm not a newbie], but some of them must be little boxes that should be checked while having a first, second and third look.

Eh, don't put my words in doubt, or give them credit, just want you to think about them ... I for sure wanna hear your critics/parises/whatever thoughts are corssing your minds on this matter ...

'Till next time, XO XO ... yours trully ...

luni, 4 ianuarie 2010

Back2work :(



Acum ca mini-vacanta de iarna s-a terminat, am revenit "in forta" la birou, mai somnoroasa decat in mod normal. Un inceput de saptamana promitator: ninge iar afarica, expresso-ul savurat de dimineata inca nu si-a facut efectul si raportarea de MEC "merge" stand mai mult pe loc [ca sa zic asa] ... Fabulos, right?!

Ma tot uit pe fotografiile facute acum in cele 2 saptamani de relaxare. M-a apucat melancolia dupa timpul ala liber in care lancezeam in pat cu laptopul in brate, uitandu-ma la filme.

Eh, pana imi revin eu din starea asta, enjoy [ ma tot gandesc ce sa scriu si nu gasesc cuvantul] ...

Of course, foto by Spike :)

vineri, 1 ianuarie 2010

Buh' Bye 2009 - La Multi Ani 2010



A mai trecut un an, cu bune su rele, insa anul in care tocmai am intrat sa va fie mai bun, iarta ... zambeste ... exprima-te ... relaxeaza-te ... ajuta un batran ... accepta un compliment ... asculta-ti prietenii ... reia un proiect abandonat ... fii intelegator cu tine si cu altii ... uita-te la un album cu fotografii ... picteaza un tablou ... asculta tacerea ... aminteste-ti intotdeauna ca nu esti singur ... spune-le celor dragi cat de mult ii iubesti ... imagineaza-ti ca astazi nu ai nici o grija ... joaca-te cu un copil ... citeste o carte buna ... alege-ti o stea pe cer ... fii copil inca o data [daca nu chiar zi de zi ;))] ... da-ti voie sa mai si gresesti ... lasa-i pe alti sa te ajute ... renunta la ce nu-ti place ... indeplineste-ti promisiunile ... inchide ochii si imajineaza-ti ca esti pe o plaja tropicala/partie din munti ... priveste atent o floare ... cumpara-ti ceva ce iti doresti de mult ... spera ca ceea ce-ti doresti se va indeplini ... ajuta-i pe altii ... respira profund ... fa-ti un cadou ... iubeste ...

'Till next time, sper sa indepliniti cateva dintre aceste "to do" stuff si veti fi mai voiosi si mai impacati cu voi insiva ... XO XO

P.S.: Pentru o retrospectiva haioasa a lui 2009, click AICI.